Cu mulți ani în urmă, într-o vară de care încă îmi amintesc bine, sora cea mică a soției mele, Eleni, a venit să ne viziteze în apartamentul nostru din Salonic. Întotdeauna glumeam spunându-i κοκέλα pentru că la toate mesele de familie, mama, tata și rudele nu vorbeau decât despre ea: elevă exemplară, cu note excelente încă din generală, apoi absolventă a Universității Aristotel din oraș, angajată rapid la o instituție publică. Ce mai, fata ideală!
Eu și Sotiria, soția mea, trăiam liniștiți. Eu eram cunoscut deja în familie pentru mica mea firmă de import-export, aveam un apartament cu vedere la mare, o mașină frumoasă și un venit stabil în euro, așa că nimeni nu a comentat prea mult că Sotiria, fiind cea mai mare dintre surori, abandonase facultatea pentru a se căsători cu mine. Cu toate acestea, Eleni rămânea bijuteria familiei.
În acea vară, deci, Eleni s-a așezat la masa din balcon și mi-a cerut, fără ocolișuri, să îi împrumut niște bani. Voia să aplice pentru un împrumut ipotecar, să-și ia propriul ei apartament, însă nu avea suma necesară pentru avans. Pentru mine, suma nu era o problemă, așa că am fost de acord fără ezitare. Mi-a promis solemn că lucrează la Primăria din Salonic și că va returna banii lunar, fără întârziere.
A trecut doar o săptămână, apoi am aflat de la cineva că Eleni plecase în vacanță la Halkidiki! Era ceva ce nu mă așteptam. Nu avea bani pentru un apartament, dar își permisese o vacanță întreagă la mare. Familia spunea că strânsese bani tot anul special pentru această călătorie, însă apăruse un detaliu: nu făcuse încă nicio cerere pentru creditul ipotecar.
Când am întrebat-o direct despre apartament, Eleni mi-a spus cu zâmbetul pe buze că s-a răzgândit. Atunci, cu politețe, i-am cerut să restitui banii, explicându-i că fuseseră dați cu gândul la un avans de casă, nu la concediu pe litoral. Răspunsul ei a fost atât de sec încât m-a durut: Θα βγάλω λεφτά, να κάνεις λίγο υπομονή, τώρα δεν έχω ούτε ευρώ!
Cred că știți și voi cum s-a sfârșit povestea… A ajuns să spună mamei sale că am cerut banii înapoi înainte de vreme și că rudele nu se tratează așa între ele. Și, ca de fiecare dată, Eleni a redevenit preferata familiei, un adevărat înger, iar noi am rămas în ochii tuturor niște πλούσιες τέρατα, fără suflet.
