Ne-am iubit pe vremea când eram încă studenți la Universitatea din Atena. Banii ne ajungeau doar de-o cafea la o cafenea micuță din Plaka, nicidecum pentru un buchet de mireasă. Atunci, logodnicul meu, Dimitris, a cules flori sălbatice din dealurile din jurul orașului și mi le-a oferit. Au fost atât de simple și totuși mi-au umplut inima de bucurie.
Ne-am căsătorit în graba, după ce am descoperit că sunt însărcinată. După nunta modestă, ne-am mutat în casa mamei mele, Eleni, în Pireu. Pe când încercam să terminăm facultatea, mama ne-a întins o mână de ajutor. Erau zile grele, dar fericite, pentru că eu și Dimitris ne plimbam serile pe malul mării, ținându-ne copilul în brațe. Dimitris se trezea odată cu mine în fiecare dimineață ca să ne vedem fiul, pe care îl iubiam enorm, crescând împreună.
Dimitris a încercat orice ca să aducă bani în casă. S-a angajat la un depozit din port, muncind din greu patru ani. Apoi a prins curaj și și-a deschis propria afacere un mini-market pe o străduță aglomerată din Atena. Afacerea a mers neașteptat de bine: am ridicat o casă frumoasă la periferie și am cumpărat și o mașină. Orice ne doream, făceam să se întâmple. Dimitris mi-a spus să las serviciul și să am grijă de familie, de casă. L-am ascultat.
Fiul nostru, Andreas, a absolvit Economia la Universitatea din Atena, iar Dimitris l-a adus la magazin ca să ne fie contabil. Eram mândri de el.
Totul s-a rupt într-o zi, când Andreas mi-a spus cu fața albă că tatăl lui are o aventură. Parcă pământul mi-a fugit de sub picioare. Nu știam ce să fac: să-i cer divorțul ori să mă prefac că nu s-a întâmplat nimic? Am ales să tac, cu speranța că Dimitris va renunța și totul va trece. Două luni mai târziu, însă, el singur mi-a mărturisit adevărul. Femeia aceea aștepta copilul lui. Dimitris insista că nu vrea să divorțăm, pentru că aveam o viață bună împreună. Dorea să rămână cu cealaltă femeie, dar să mă susțină financiar și să-l ajute pe Andreas.
Mă simt pierdută, o străină în propria mea viață, părăsită fără să fi plecat de fapt. Îmi amintesc parcă ieri prima noastră întâlnire și buchetul acela de flori sălbatice parfumul lor încă îmi răvășește sufletul.
